Cand eram eu mica cuvantul disciplina il intelegeam ca pe ceva rau, ceva care este in detrimentul meu ca si copil, poate si fiindca era folosit in acelas context cu bataia. Anul acesta am simtit pe pielea mea ce inseamna disciplina si nu in sens peiorativ. Pentru asta ii multumesc si prietenei mele Raluca Bugariu.
De cand cu copii mei am inceput sa folosesc mult DEX-ul si surprinzator si acum m-am uitat la ce inseamna disciplina 🙁
Disciplina – Totalitatea regulilor de comportare și de ordine obligatorii pentru membrii unei colectivități. 2 (Pex) Supunere liber consimțită față de dispozițiile luate de superiori în scopul asigurării unei comportări și ordini corespunzătoare.
Citind aceste randuri imi dau seama ca sentimentul meu pentru acest cuvant era foarte aproape de sensul din DEX. OK! Eu as vrea sa vorbesc mai mult despre sensul pe care l-am descoperit in special anul acesta.
Anul acesta am avut cateva lectii interesante in viata care m-au invatat cate ceva. Prima lectie a fost la inceputul anului, cand am ramas imobilizata la pat cateva zile din cauza unei hernii de disc. Atunci am inteles ce este disciplina mintii. In momente de genul acela, mintea are tendinta de a o lua razna si doar disciplina o poate aduce inapoi :).
Gradinita Antinina, este o alta lectie care ma invata extrem de multe insa in domeniu de disciplina este fruntasa 🙂 In cadrul acestei experiente, am simtit si experimentat ce inseamna sa fii consistent si perseverent. Cred ca aceste doua componente sunt cheia autodisciplinei 🙂 Da, despre autodisciplina este vorba.
Disciplina mai este despre acel moment in care nu iti doresti sa faci ceva dar totusi o faci fiindca ti-ai propus si stii ca asta conteaza. Cred ca a fi un bun parinte inseamna sa fii disciplinat. Atunci cand copilul tau nu vrea sa se spele pe dinti in fiecare zi, tu ii spui cu blandete de parca e prima data cand ii explici, care sunt avantajele si dezavantajele spalatului pe dinti. Chiar daca nu ai chef sa o faci, chiar daca iti vine sa ii spui o replica acida, tu totusi nu o faci(sunt zile cand o mai faci si pe asta 🙂 ) si esti acolo langa el in procesul lui de disciplina. Disciplina este si atunci cand iubitul tau isi pune ciorapii langa fotoliu, chiar daca tu i-ai spus de mii de ori si in mii de feluri sa nu o mai faca, ca aveti o camera speciala pentru haine murdare si ca te derabjeaza ca o face. Si totusi ai nevoie de disciplina sa continui sa ii spui cu mare blandete sa si le duca la loc 🙂 Si categoric, disciplina este si atunci cand trebuie sa te trezesti la ora 6 sa duci catelul afara.
Si totusi cred ca cea mai grea disciplina este autodisciplina. Aici Raluca Bugariu m-a ajutat mult sa inteleg si sa interiorizez cateva principii de baza. A fi disciplinat inseamna sa iti clarifici tie cu tine ce iti doresti de la viata, sa iti notezi ce obiective vrei sa implementezi si sa le raportezi zilnic. Poti face acest lucru intr-un grup, cum am facut cu Raluca (Raluca este cea care a implementat programul 120 de zile pentru corpul meu, 120 de zile pentru emitiile mele si urmeaza altele) sau o poti face de unul singur. Important sa stii ce vrei si sa monitorizezi progresul. Si aici este foarte important, să vezi zilnic ce ai făcut, nu ce nu ai făcut( din pacate eu încă nu sunt acolo, ei văd ce nu am facut ).
Si mai exista un aspect al disciplinei ce nu lăsăm amintit. Cum îi disciplinei pe copil sau prefer să spun, cum ii ajuți sa fie disciplinat. Cred ca acest lucru necesita in primul rand, autodisciplina ta. Atunci poți cere de la copil asa ceva. Atunci când cer copilului meu ceva ma gandesc, oare ei fac acel lucru, sau respect acel principiu?? Este una să-mi doresc si alta chiar sa o fac, să trăiesc după principiile acele si apoi sa insist si la copil. Din experienta mea atunci cand tu trăiești după un principiu, il simti, il ai zi de zi cu tine, nu mai este nevoie să îl implementezi la copil, fiindcă el este deja acolo.
In concluzie: ma bucur că mi-am dat seama ca disciplina poate fi și ceva pozitiv 😉 Ma bucur ca am inteles ca poti cere cuiva ceva doar cand tu faci acel lucru, autentic si cu toată ființa ta si in final, constat ca si pentru a mă accepta tot de disciplină am nevoie, deci acest ducând începe să îmi placă 🙂
Te salut cu mare drag, Tosha