A inceput o noua saptamana si ieri seara am desoperit un cuvant si o notiune care am decis sa o exploram azi, ca tot este ziua de istorie. Cuvantul magic este : Vikingi.
Ziua a inceput ca de obicei cu conectarea. Inainte de conectare mi-a spus A ca vrea sa ne jucam de-a magazinul cu reptile :). Primul meu gand a fost de revolta, “iar vrea altceva si nu mai apuc sa fac ce vreau eu” dar apoi mi-am constientizat gandul si am zis “ok”. 
Astfel am facut atat de frumos conectare, curatarea si calendarul. De la calendar am trecut la tabla. A vroia sa deseneze un tractor, astfel ca am avut prilejul sa ii dau o sarcina 🙂 . Am luat cifrele din data si enuntat “problema”: vreau sa imi faci un tractor din 2 patrate, 8 tringhiuri, 1 dreptunghi si 2 cercuri. Am avut prilejul sa compunem un patrat si un dreptunghi din triunghiuri 😉 Apoi A a desenat un tractor singur si am calculat din ce figuri geometrice are in componenta lui. A fost o activitate diferita de istorie dar mi s-a parut excelenta pentru a recapitula figurile geometrice simple.
Apoi a venit momentul jocului cu animale. Ne-am jucat cateva momente si apoi A a fost extrem de dispus sa continuam activitatea de istorie. Atunci am venit cu ideea unui film documentar despre vikingi. In timpul filmului A nu avea stare si se tot misca dar de aceasta data am avut incredere in copilul meu si l-am lasat sa se miste. A ascultat cu atentie ce am tradus si avea momente in care se oprea sa si vada ce i se parea lui interesant ca imagini. A rezistat 30 minute de documentar, ceea ce a fost mult mai mult ca alta data 😉 Apoi am incheiat activitatea de istorie si am mers la masa de cruditati.
In final am jucat un joc la prima vedere stupid, dar apoi am inteles ce era cu jocul acela. Ne-am jucat ca el este catel si eu sunt laptarul care vine si catelul il ataca. Am intrat in jocul lui. Pe parcursul jocului ma tot gandeam ce l-a apucat si apoi mi-am amintit ca acum cateva luni, catelusa noastra a “pupat” o prietena de familie. A fost un moment care s-a rezolvat in final bine dar aparent pe A l-a stresat mult. Ma bucur ca am intrat in jocul lui care la inceput nu parea sa fie un joc terapeutic si ca am fost langa copilul meu in acest moment. Chiar daca am ales sa nu mai fac istorie, am reusit sa fac terapie cu el 😉
Ce am invatat? Am invatat doua lucruri:
1. Sistemul: o activitate ce vreau eu, una ce vrei tu – functioneaza foarte bine cu A.
2. Atentia la jocurile lui imi da multe informatii din sufletelul lui. Promit sa scriu un articol pe aceasta tema 😉 .
Azi am petrecut mult timp pe telefon, ocupandu-ma cu organizarea intalnirii adultilor ce sunt in preajma copiilor cu potential mare. Sunt entuziasmata si sper sa iasa bine totul!!
Te salut cu mult drag, Tosha.
Pingback: Jocul la copii