O plimbare prin Timisoara

In weekend am fost cu copiii si iubitul meu prin Timisoara, pe malul Begai la o plimbare. A fost un moment de conectare cu ei, cu orasul si cu mine….Am venit in timisoara de la 19 ani si cand am calcat prima data in acest oras, am ramas indragostita de el. Am mai vazut si alte orase si alte tari dar de-a lungul timpului Timisoara ramanea pe primul plan, casa mea. In weekend am decis sa iesim cu copii afara la plimbare si unde e mai frumos si mai putin aglomerat decat pe malul Begai. Ne place se mergem in locuri mai putin populate unde putem sa ne auzim reciproc si unde ne auzim si gandurile personale.

Plimbandu-ma pe malul Begai, ma simteam ca mi se umple inima de liniste si de pace. Iubitul meu a luat un recipient din acela cu solutie pentru baloane de sapun si ne-am oprit sa facem baloane de sapun. A era incantat sa prinda balonul gata facut si sa-l faca sa danseze 🙂 Cu A(fiica mea) am repetat cha-cha si m-a invatat cum se numesc figurile si desigur cum sa le interpretez. Am gasit si un perete cu grafity si am facut poze cu ea pentru pagina ei de facebook asa ca toata lumea era fericita. Iubitul meu si cu A au mers sa se plimbe mai departe pe malul Begai cat noi am facut poze. Nu era nici tipenie de om. Era un moment de vis pentru noi si totul daca puteai sa ignori “bombele” din iarba si gunoiul de pe mal. M-a intristat!!!! Natura ne-a dat locuri atat de frumoase si totusi noi, oamenii, nu reusim sa o pastram in frumusetea ei.

Mai mult decat oricand am inspirat aer curat, nu prea merg masinile pe acolo, si am reusit sa am cateva momente cu mine insami. Timisoara este casa mea si asta o simt cand ma plimb prin ea. Imi plac locurile retrase si daca e si liniste imi unge sufletul. Atunci cand gasesc astfel de locuri in Timisoara simt ca exista o speranta. Sper sa existe o speranta si pentru tara aceasta. Sper ca lumea va vedea ca nu este nevoie sa facem mare lucru decat sa avem grija de locul unde traim. Sa strangem mizeria dupa noi si sa ne invatam si copii ca acolo unde traimi nu ne ….

Te las cu speranta in gand ca de azi poate fi o zi mai buna, ca de azi fiecare dintre noi poate face ceva pentru o tara mai buna. Este nevoie doar de o fapta buna pe zi de la fiecare om si am credinta ca vom reusi in cativa ani sa iesim din situatia in care ne aflam acum si sa fim mai sus, mai departe si mai buni.

Cu multa speranta in suflet, Tosha.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *