Fiecare persoana invata de-a lungul vietii strategii de “fentare” a fricii dar si de gestionare a frustrarii. Atunci cand un copil vrea ingheta si nu primeste, poate sa inceapa sa dea din picioare. Aceasta este o strategie de a primi o inghetat. Daca functioneaza – o foloseste in continuare.
Asa suntem construiti si ajungem adulti cu multe “programele” cum imi place sa le spun si functional in mare in baza lor. Daca iubitul ti-a zis ceva ce nu-ti place, e posibil sa ai un programel care iti spune sa pleci de langa el, poate fiindca atunci cand erai mica, cand cineva te critica, tu plecai si nu te mai jucai cu el. Este o strategie de gestionare a supararii sau mai mult a tristetii.
Unii mananca atunci cand sunt suparati. De ce? Am observat ca marea majoritate au avut o mama sau o bunica care ii facea ceva “bunisor” de mancare cand acesta era suparat. Chici ce?! Atunci cand se va supara ce va face? – VA MANCA!!!! Da, este chiar atat de simplu.
Atunci cand ma deranjeaza rezultatul unei strategii, chiar daca nu imi dau seama ca e strategie, ma intreb oare ce emotie neplacuta incerc eu sa gestionez. Apoi ma gandesc cum gestionez de obicei acea emotie si in 90% din cazuri ajung sa gasesc strategia. Unele imi plac, altele nu, unele imi folosesc, altele nu. Cele care nu imi folosesc, le schimb. Procesul este greu si poate fi chiar dureros insa nimic nu este imposibil. Cele care imi plac si care imi splujesc, le pastrez.
Ce este important de retinut si de ce scriu azi acest articol, cred ca este foarte important sa fim constienti ca exista aceste strategii/programele si sa actionam in cunostinta de cauza. Daca stiu ca X comportament este o strategie si sunt constienta de ea, o pastrez si mi-o asum. Daca X comportament este o strategie dar nu stiu ca este si ma deranjeaza mult si pe mine si pe cei din jur – cred ca este un mare impediment in relatia cu cei din jur dar si in relatia cu mine!
Si voi incheia cu o strategie extrem de frumoasa. Inca nu stiu daca imi este benefica sau nu insa am identificat-o. O strategie de a fi fericita. Cand eram mica, sambata faceam curatenie in toata casa, maturam in curte si afara in drum, in fata casei. Acest proces dura cam toata ziua si eram extrem de obosita. Seara insa ieseam la intalnire. Faceam baie si ma pregateam. Acum imi dau seama ca cel mai bine ma simt atunci cand sunt rupta de obosita fizic, dupa ce fac curat in casa, si fac un dus. Este si o ancora la starea de bine si fericire din copilarie 🙂 Ma intrebam, de ce oare nu ma simt bine cand in casa e curat dar nu e facut de mine 😉 apoi mi-am dat seama ca in mintea mea fericirea este asociata cu o curatenie din aia de stiai in patru labe dupa 😉
Te las cu drag cu programelele tale si iti reamintesc ca oricand ai nevoie de ajutor la identificarea lor si “neutralizarea” lor, sunt aici! Tosha.