Homeschooling: univers – saptamana 6

Azi de dimineata am reusit sa-mi depun actele pentru preschimbarea carnetului de condus si cand am ajuns eu acasa, pe la 10:20 era destul de tarziu pentru gradinita. Daca data trecuta baietii mei au inceput fara mine, de data aceasta A a zis ca azi e vacanta la gradi 🙂

De ce nu? Vacanta sa fie, am zis eu si mi-am vazut de treburi, adica sa ma joc cu A. Asa cum am zis-o si ieri, am fost mai atenta la jocurile care le initiaza. A este fascinat de animale in special de reptile, asa ca am fost o gazela ( 😀 as vrea eu ) si el era un crocodil. Eu trebuia sa traversez Nilul si bineinteles cadeam in gura crocodilului. Apoi ne-am jucat si ca este un varan de Komodo si acolo el ma prindea si ma manca. Am tot analizat acest joc al lui. Este interesant cum toate jocurile din perioda aceasta sunt cu vanatoare si cu prinderea prazii. Este clar ca ii plac animalele si se uita la documentare cu viata lor si de acolo ii vin multe idei, insa mai este si un alt substrat.

De multe ori copiii, in joc scot ceea de ce le este frica sau mai mult, ei preiau rolul acelui lucru de care le este frica. Este un mecanism de eliberare de stres si de trauma daca aceasta exista. Avand in vedere ca nu a avut nici un incident, in aceasta viata, cu un animal salbatic este interesant cum intra in rolul lor, al animalelor salbatice. Mai mult, rar cand se joaca cu animale de casa 😉 Acum cateva zile, sora lui se juca cu el si a zis in joc: esti mort. Atunci a avut o reactie foarte violenta si apoi, dupa ce am discutat, i-a explicat el Angelei ca lui ii este frica de moarte. Gandindu-ma la asta, toate jocurile lui se termina cu omorarea de catre el a altui animal mai slab.

Am mai jucat azi si un alt joc, care imi place mie foarte mult si anume ca eu sunt un Boa si el este un crocodil (un animal puternic totusi) si ca eu il strang (Boa fiind constrictor) si il inec dar el in final reuseste sa scape. Acesta este un joc de contact care este extrem de necesar pentru el ca baiat si ca persoana care are ca limbaj al dragostei (‘Cele 5 limbaje de iubire’ de Gary Chapman) atingerile. Un alt beneficiu a acestui joc este eliminarea agresivitatii, daca aceasta exista la copil. In joc poate sa refuleze si totusi sa invete cum sa controleze forta. Eu il strangeam suficient de tare si el incerca sa scape, chiar daca eu il strangeam tare el avea grija sa nu ma loveasca. Jocurile de contact sunt bune cand copilul are perioade de violenta. A a initiat el acest joc, la el momentan nu este cazul violentei insa este clar ca are nevoie sa se conecteze la nivel fizic cu mine.

Si totusi ce au toate acestea cu Universul, tema noastra de azi. Nimic. Dar au cu dezvoltarea universului emotional al copilului meu. Dupa ce am mancat pranzul A mi-a cerut sa cautam care este temperatura nisipului din cuibul crocodililor si din pacate nu am gasit aceasta informatie. Daca tu cunosti aceasta informatie as fi extrem de recunoscatoare sa mi-o spui. Dupa acest moment, ne-am uitat unde este Komodo si am aflat ca este in insulele Indonese. Ne-am uitat pe harta unde este Indonesia, intre ce continente se afla, care este pozitia ei fata de ecuator. Am reperat si China si marile ei. Deci in final nu a fost o zi pierduta de Univers :).

Azi am descoperit mai mult din placerea de a ma juca cu copilul meu si am lasat tintele educationale la o parte. Ca de fiecare data A imi arata ca se poate invata si altfel si ca este necesara doar deschiderea mea. Ma bucur mult de momentele cu el si sunt sigura ca acestea vor fi momente care imi vor tine de cald cand, la maturitate, nu va mai avea atat de multa nevoie de mine 🙂

Te salut cu mare drag, Tosha.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *